Продукт Commit Global. Дізнатися більше

Інформація з надійних джерел

Надійне джерело інформації, не підживлене панікою, може допомогти румунському населенню бути пильним щодо доступу, засвоюєння та розповсюдження сплесків новин, представлених у ЗМІ. Беріть інформацію лише з офіційних медіа-каналів і щоразу перевіряйте її.

Цей проект створюється безкоштовно волонтерами Code for Romania, незалежною неурядовою аполітичною організацією, в рамках Робочої групи Code for Romania та у партнерстві з урядом Румунії. Щоб отримати корисну інформацію українською, відвідайте dopomoha.ro.

Законодавство

Guvernul României

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară
Поділитися на
Constatând criza actuală existentă la granița României cu Ucraina generată de conflictul militar care se desfășoară pe teritoriul Ucrainei,
având în vedere necesitatea de a fi întreprinse în continuare măsuri de sprijin și asistență umanitară pentru cetățenii străini sau apatrizii afectați de acest conflict și care au ajuns pe teritoriul României,
luând în considerare faptul că în lipsa prevederilor legale nu pot fi achitate cheltuielile curente ale instituțiilor publice și ale altor structuri subordonate Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, generând consecința întreruperii furnizării utilităților și a tuturor bunurilor și serviciilor instituțiilor amintite, corelativ solicitării de penalități de către furnizori care au și posibilitatea blocării conturilor și a executării silite, situație ce se impune a fi evitată în contextul actual al situației generate de afluxul de refugiați proveniți din zona conflictului armat din Ucraina,
având în vedere necesitatea stringentă a reglementării situației financiare, în sensul asigurării atât a finanțării cheltuielilor de natură salarială, a contribuțiilor pentru personal, pentru personalul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse care nu a fost încă preluat din aparatul central al Ministerului Sportului și din structurile subordonate ale acestuia, precum și pentru cel din structurile subordonate care urmează a fi preluate de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cât și a cheltuielilor curente ale instituțiilor publice și ale altor structuri subordonate din bugetul Ministerului Sportului și bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, până la momentul aprobării protocoalelor de predare-preluare,
ținând cont de faptul că finanțarea cheltuielilor avute în vedere este esențială pentru asigurarea unei bune funcționări și desfășurări a activităților specifice din domeniile de activitate relevante aflate în sfera de competență a Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și a instituțiilor publice și a altor structuri subordonate, în condițiile în care o parte dintre persoanele provenite din zona conflictului armat din Ucraina sunt cazate în unități subordonate Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse,
întrucât se impune identificarea unor soluții pentru a facilita accesul cetățenilor ucraineni pe piața muncii din România, prin crearea cadrului necesar pentru ca aceștia să își poată asigura o sursă de venit din munca prestată, fapt care va avea ca efect o mai bună integrare a acestora în perioada în care sunt nevoiți să rămână pe teritoriul României și va conduce la o degrevare a bugetului de stat care, în contextul în care cetățenii ucraineni nu au surse proprii de venit, trebuie să suporte costul întreținerii acestora,
luând în considerare faptul că în România, dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare și reprezintă un drept fundamental statuat de prevederile art. 32 din Constituția României, republicată, precum și faptul că, întrucât nu avem în prezent un cadru legal apt să asigure acordarea dreptului de educație în această situație specială pentru minorii antepreșcolari, preșcolari, elevi și pentru studenții proveniți din Ucraina, se impun modificările și completările necesare pentru acordarea dreptului la educație și pentru aceștia,
întrucât este existentă o situație de risc și vulnerabilitate pentru anumite categorii de persoane, respectiv persoane în vârstă, femei si copii, care intră pe teritoriul României,
ținând seama că în prezent nu există un cadru legal specific pentru situațiile în care persoanele juridice, persoanele fizice, cu excepția instituțiilor și autorităților publice, indiferent de forma de finanțare și de subordonare a acestora, intenționează să doneze sume pentru persoanele afectate de conflictul armat din Ucraina, iar potrivit regulilor fiscale în vigoare donațiile cu caracter umanitar nu sunt cheltuieli deductibile, în vederea stimulării din punct de vedere fiscal a donațiilor fiind necesar un regim fiscal specific,
se impune adoptarea unor măsuri rapide de gestionare a crizei, printre care se regăsesc și cele destinate asigurării dreptului la educație pentru minorii antepreșcolari, preșcolari, elevi ucraineni și studenții din Ucraina aflați pe teritoriul României,
deoarece toate aspectele prezentate reprezintă o stare de fapt obiectivă și independentă, iar elementele vizează interesul public și constituie o situație extraordinară care necesită adoptarea unor măsuri imediate,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Art. I. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 2 februarie 2022, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 1 alineatul (1), literele d) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„d) dreptul de a primi gratuit asistență medicală și tratament corespunzător, prin sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat, în conformitate cu prevederile Titlului IV din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) dreptul de a fi incluși în programele naționale de sănătate publică;”.
2. La articolul 1 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:
„f) transport, în condițiile stabilite prin hotărâre a guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.”
3. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Prevederile alin. (1) se aplică inclusiv beneficiarilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare.”
4. La articolul 1, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(3) Achiziția produselor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)—c) și a serviciilor de cazare se realizează prin procedura de achiziție publică în regim de urgență, conform art. 68 alin. (1) lit. f) coroborat cu art. 69 alin. (4) și art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și după caz, de către inspectoratele județene pentru situații de urgență/Inspectoratul pentru Situații de Urgență București—Ilfov.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) și (11), precum și cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România și care solicită protecție internațională în România, prin derogare de la prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, care necesită servicii medicale, materiale sanitare, medicamente și dispozitive medicale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) lit. d) și e), beneficiază de pachetul de servicii de bază prevăzut în contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale în cadrul sistemului
de asigurări sociale de sănătate și în normele de aplicare ale acestuia, precum și de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile medicale cuprinse în programele naționale de sănătate curative, ca și asigurații români, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, a contribuției personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu și cu scutire de la coplată.”
5. La articolul 1, după alineatul (4) se introduc șase noi alineate, alineatele (5)—(10), cu următorul cuprins:
„(5) Pentru persoanele prevăzute la alin. (4), serviciile medicale în asistență medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinse în pachetul de servicii de bază se acordă fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere, care este formular cu regim special utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
(6) Furnizorii de servicii medicale, materiale sanitare, medicamente și dispozitive medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate, inclusiv pentru programele naționale de sănătate curative, sunt obligați să înregistreze în aplicația informatică pusă la dispoziție de Casa Națională de Asigurări de Sănătate persoanele prevăzute la alin. (4) și să păstreze copii de pe documentele de identitate, dacă acestea există.
(7) Furnizorii au obligația să întocmească evidențe distincte pentru serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele sau dispozitivele medicale acordate persoanelor prevăzute la alin. (4) și pentru care întocmesc facturi distincte; facturile însoțite de documente justificative, în formatul solicitat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de copii ale documentelor de identitate, dacă acestea există, sau copii ale documentelor medicale de la nivelul furnizorilor, pentru persoanele care nu dețin documente de identitate, sunt raportate lunar caselor de asigurări de sănătate cu care sunt în relație contractuală în vederea decontării.
(8) Asumarea serviciilor medicale, materialelor sanitare, medicamentelor, dispozitivelor medicale acordate de furnizori se face prin semnătură electronică extinsă/calificată potrivit legislației naționale/europene în vigoare privind serviciile de încredere, respectiv Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 257/73 din data de 28.08.2014, Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, și Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2001, cu modificările ulterioare. Serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele, dispozitivele medicale înregistrate offline se transmit în
platforma informatică din asigurările de sănătate în maximum 3 zile lucrătoare de la data acordării acestora. La stabilirea acestui termen nu se ia în calcul ziua acordării serviciilor medicale și acesta se împlinește în a treia zi lucrătoare de la această dată. Serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele, dispozitivele medicale din pachetele de bază, respectiv din programele naționale de sănătate curative, acordate în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate.
(9) Casele de asigurări de sănătate sunt obligate să întocmească evidențe distincte pentru serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele sau dispozitivele medicale acordate persoanelor prevăzute la alin. (4) și să deconteze furnizorilor contravaloarea acestora, în condițiile respectării prevederilor alin. (5)—(8).
(10) Persoanele fizice care găzduiesc cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de decontarea din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de Urgență/ Inspectoratului pentru Situații de Urgentă București—Ilfov a cheltuielilor cu hrana în valoare de 20 de lei/zi/persoana găzduită. Mecanismul de decontare se stabilește prin hotărâre a Guvernului.”
6. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 2. — (1) Minorii neînsoțiți de părinți sau de un alt reprezentant legal, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, beneficiază de protecția specială prevăzută în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 554 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, pentru asigurarea protecției prevăzute la alin. (1), direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului pot angaja personal contractual fără concurs în serviciile sociale destinate minorilor neînsoțiți, în funcție de nevoile acestora, pe o durată determinată, care nu poate fi mai mare de 3 ani.”
7. După articolul 2 se introduc șase noi articole, articolele 21—26, cu următorul cuprins:
„Art. 21. — (1) Persoanele cu dizabilități, însoțite sau neînsoțite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, beneficiază, la cerere, în mod gratuit, de serviciile sociale din centrele prevăzute la art. 51 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind preluate în evidențele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
(2) Însoțitorii persoanelor cu dizabilități prevăzute la alin. (1) beneficiază, în aceleași condiții, de servicii sociale împreună cu acestea.
Art. 22. — Procedura de acordare a serviciilor sociale pentru persoanele prevăzute la art. 21 va fi stabilită prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 23. — (1) Persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, beneficiază, la cerere, în mod gratuit, de serviciile sociale în conformitate cu prevederile Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Pentru implementarea prevederilor alin. (1), ministrul muncii și solidarității sociale poate emite instrucțiuni.
Art. 24. — Persoanele adulte cu dizabilități și persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina, intră în România și nu dețin documente de identitate valabile, sunt îndrumate către Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea stabilirii regimului juridic, concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către serviciul public de asistență socială de la nivel județean sau local, în vederea acordării serviciilor sociale.
Art. 25. — Prin derogare de la prevederile art. 554 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale pot angaja, fără concurs, asistenți sociali sau alt personal de specialitate, după caz, în cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivel local și județean și în cadrul serviciilor sociale în care sunt beneficiari care provin din zona conflictului armat din Ucraina, în funcție de nevoile acestora, pentru o durată determinată, dar nu mai mult de 3 ani.
Art. 26. — Cheltuielile corespunzătoare asigurării serviciilor sociale prevăzute la art. 21 se suportă, integral, din sumele stabilite în condițiile art. 4 alin. (9).”
8. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 3. — (1) Asigurarea utilităților de primă necesitate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)—c), pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și (11), se realizează de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și, după caz, de către inspectoratele județene pentru situații de urgență/Inspectoratul pentru Situații de Urgență București—Ilfov.
(2) În situația în care persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și (11) sunt cazate în alte locații stabilite de comitetele județene/al municipiului București pentru situații de urgență, cheltuielile aferente cazării și utilităților prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) se pot asigura și prin decontare de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și după caz, de către inspectoratele județene pentru situații de urgență/Inspectoratul pentru Situații de Urgență București—Ilfov.”
9. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 4. — (1) Cheltuielile ocazionate cu utilitățile de primă necesitate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)—c), precum și cele necesare funcționării taberelor temporare de cazare și asistență umanitară, respectiv cele aferente asigurării cazării în alte locații stabilite de comitetele județene/al Municipiului București pentru situații de urgență se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, aprobat potrivit legii.
(2) Cheltuielile generate de măsurile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. d) și e) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.
(3) Cheltuielile generate de măsurile prevăzute la art. 1 alin. (4), inclusiv pentru contribuția personală pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu, se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății prin transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
(4) Contravaloarea prescripției medicale, inclusiv a contribuției personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (4) se decontează furnizorilor de medicamente care se află în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate în termen de 30 de zile de la data depunerii facturilor însoțite de documentele justificative.
(5) La stabilirea depășirii valorii anuale a bugetului de referință potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (17) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 184/2015, cu modificările și completările ulterioare, nu se ia în calcul valoarea consumului de medicamente aferent persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (4) care au beneficiat de medicamente ce fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat și au înregistrat rezultat medical.
(6) La regularizarea anuală a contribuției datorate, potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 184/2015, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea numărului unic de pacienți eligibili efectiv tratați pe parcursul derulării unui contract cost-volum nu se iau în calcul persoanele prevăzute la art. 1 alin. (4) care au beneficiat de medicamente ce fac obiectul acestuia.
(7) Pentru serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale din pachetul de bază, precum și medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile cuprinse în programele naționale de sănătate curative, acordate persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (4), sumele contractate cu casele de asigurări de sănătate se suplimentează după încheierea lunii în care au fost acordate, prin acte adiționale.
(8) Cheltuielile generate de măsurile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. f) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
(9) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru finanțarea cheltuielilor generate de acordarea asistenței umanitare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, precum și pentru finanțarea cheltuielilor aferente acordării protecției temporare conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul art. 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare, la solicitarea ordonatorilor principali de credite, prin hotărâre a Guvernului pot fi asigurate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
(10) Se autorizează Ministerul Finanțelor să introducă modificările corespunzătoare în volumul și structura veniturilor și cheltuielilor bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în vederea majorării cu sumele transferate din bugetul Ministerului Sănătății, conform alin. (3), la propunerea Ministerului Sănătății.”
10. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 6. — Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care sosesc din Ucraina nu au obligația de a completa Formularul digital de intrare în România.”
11. După articolul 6 se introduc 11 noi articole, articolele 7—17, cu următorul cuprins:
„Art. 7. — Prin minor neînsoțit în sensul prezentului act normativ se înțelege cetățeanul străin sau apatridul sub vârsta de 18 ani, care a sosit pe teritoriul României neînsoțit de niciunul dintre părinții săi sau de un alt reprezentant legal ori care nu se găsește sub supravegherea legală a unei alte persoane.
Art. 8. — (1) La nivelul fiecărui județ și, după caz, la nivelul fiecărui sector al municipiului București se constituie Grupul operativ pentru minori neînsoțiți, fără personalitate juridică, denumit în continuare Grupul operativ, care are rolul de a identifica rapid măsura cea mai adecvată pentru protecția minorului neînsoțit.
(2) Grupul operativ este compus din reprezentanți ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, ai inspectoratului școlar județean, respectiv ai Inspectoratul Școlar al Municipiului București, ai direcției de sănătate publică și ai organizațiilor neguvernamentale sau, după caz, și ai organismelor internaționale. Regulamentul de organizare și funcționare și atribuțiile Grupului operativ pentru minorii neînsoțiți se aprobă prin ordin comun al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, al ministrului educației și al ministrului sănătății.
(3) Coordonarea Grupului operativ este asigurată de un reprezentant cu funcție de conducere din partea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.
(4) La activitățile Grupului operativ pot participa, la invitația coordonatorului, reprezentanți ai altor instituții relevante pe plan local, a căror intervenție poate sprijini instrumentarea cazurilor minorilor neînsoțiți, care intră pe teritoriul României neînsoțiți.
Art. 9. — În aplicarea legislației naționale și internaționale, procedura de cooperare între autorități privind intrarea, înregistrarea, tranzitul, șederea, precum și asigurarea protecției drepturilor minorilor neînsoțiți se aprobă prin ordin comun al
ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, al ministrului afacerilor interne, al ministrului educației naționale și al ministrului sănătății și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.
Art. 10. — (1) Minorii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intrați pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecție internațională conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, ori cei care sunt beneficiari ai Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 și având drept efect introducerea unei protecții temporare, beneficiază de următoarele drepturi în domeniul educației:
a) dreptul la educație în unitățile de învățământ din România în aceleași condiții și cu finanțare din aceleași bugete ca pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii români;
b) dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, alocație de hrană, dreptul la cazarmament, respectiv: rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte, manuale.
(2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin audient se înțelege elevul școlarizat într-un alt sistem de învățământ din altă țară, care își continuă, la cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului minor, a elevului major sau a autorității competente, parcursul școlar într-o unitate de învățământ din sistemul de învățământ românesc și este înscris în cataloage provizorii, până la echivalarea studiilor și susținerea eventualelor diferențe.
(3) Finanțarea cheltuielilor pentru drepturile prevăzute la alin. (1) se asigură din aceleași bugete și în același cuantum ca și pentru elevii statului român.
Art. 11. — (1) În vederea respectării drepturilor prevăzute la art. 10, Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare, va asigura cuprinderea tuturor minorilor menționați la art. 10 în sistemul de învățământ românesc, prin asigurarea resursei umane necesare desfășurării activităților didactice.
(2) În situația în care resursa umană este insuficientă, prin derogare de la prevederile art. 247, 248, 254, 262 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, activitatea didactică și activitatea de consiliere școlară va putea fi realizată de studenții din universitățile de stat/particulare din România sau de cadre didactice pensionare.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 63 din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, minorii prevăzuți la art. 10 vor fi integrați în formațiuni de studiu/grupe/clase indiferent de numărul de elevi cuprins în acestea.
(4) Procedura de înscriere a minorilor menționați la art. 10 ca audienți la cursurile unităților de învățământ va fi stabilită prin ordin al ministrului educației.
(5) În vederea intrării în colectivitate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, minorii menționați la art. 10 vor beneficia de examinarea stării de sănătate în unitățile de învățământ conform legislației în vigoare și li se va elibera un document medical pentru înscrierea în colectivitate. În situația în care nu sunt vaccinați, aceștia pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății.
(6) Ulterior dobândirii statutului de audienți, aceștia au următoarele drepturi:
a) dreptul de a participa la activitățile educative din cadrul unităților de învățământ preuniversitar și la activitățile extracurriculare din cadrul cercurilor constituite la nivelul palatelor și cluburilor copiilor. Participarea la activitățile extracurriculare nu este condiționată de calitatea de audient;
b) dreptul de școlarizare în unități complexe de asistență medicală, de tip spital, în conformitate cu prevederile legale, pentru elevii care sunt nedeplasabili din cauza unei dizabilități, respectiv pentru elevii care suferă de boli cronice sau care au afecțiuni pentru care sunt spitalizați pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni;
c) dreptul de a beneficia de facilitățile pentru transport local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și la transportul intern auto, feroviar, naval și fluvial, pe tot parcursul anului calendaristic similar cu elevii înmatriculați în unitățile de învățământ preuniversitar din România;
d) dreptul de a beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute la lit. c), pentru elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială, în condițiile legii, sau tutelă, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
e) dreptul la alocarea unor alimente de bază tuturor copiilor din învățământul primar și gimnazial acordate prin programele sociale aflate în derulare.
(7) Finanțarea cheltuielilor prevăzute la alin. (6) se asigură din aceleași bugete ca și pentru elevii statului român.
Art. 12. — (1) La nivelul inspectoratelor școlare se va constitui o comisie formată din: inspectorul școlar general, 2 inspectori școlari, 3 cadre didactice și un psiholog/consilier școlar pentru coordonarea activității de repartizare a preșcolarilor/elevilor la unitățile de învățământ în care pot desfășura activități educaționale, precum și în instituțiile în care vor beneficia de asistență psihopedagogică și consiliere.
(2) Procedura de organizare și funcționare a comisiei prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului educației. Art. 13. — (1) În vederea asigurării dreptului la educație, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, vor comunica inspectoratelor școlare județene, respectiv Inspectoratului Școlar al Municipiului București lista minorilor neînsoțiți pe
teritoriul României.
(2) Lista prevăzută la alin. (1) trebuie să conțină cel puțin
următoarele informații: numele și prenumele, vârsta, nivelul de învățământ, limba în care poate comunica minorul, locul în care acesta este cantonat, precum și mențiuni referitoare la documente de identitate/studii aflate în posesia minorului, după caz.
Art. 14. — Comisia constituită în condițiile art. 12 ia deciziile privind repartizarea minorilor către unitatea de învățământ, în vederea asigurării dreptului la educație, având la bază lista prevăzută la art. 13 alin. (1), transmisă de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, și va menține legătura cu aceste direcții generale în vederea acordării suportului necesar asigurării dreptului la educație, protecție și asistență socială.
Art. 15. — Minorii prevăzuți la art. 10 alin. (1) înscriși ca audienți pot dobândi calitatea de elev în România după recunoașterea sau echivalarea de către inspectoratele școlare județene, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, respectiv de către minister a studiilor urmate în străinătate și, după caz, după susținerea examenelor de diferență stabilite în cadrul procedurii de echivalare, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educației.
Art. 16. — Prin derogare de la prevederile alin. (5) al art. 138 din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în cazuri temeinic justificate, Ministerul Educației poate aproba în anii universitari 2021—2022 și 2022—2023 universităților/instituțiilor de învățământ superior un număr suplimentar de locuri — în limita a 20% din capacitatea de școlarizare stabilită de Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior pentru programul de studii solicitat — destinat școlarizării studenților înmatriculați la instituții de învățământ superior din Ucraina.
Art. 17. — (1) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), alin. (11) și alin. (4) cazate în spațiile unităților de învățământ preuniversitar de stat și private și instituțiilor de învățământ universitar de stat și private se acordă cheltuieli de masă și cazare în limita a 50 lei/persoană/zi pentru cazare și 20 lei/persoană/zi pentru masă, pe o perioadă de până la 90 de zile.
(2) Pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat și private și pentru instituțiile de învățământ universitar de stat și private, sumele se asigură de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Mecanismul de plată al sumelor se stabilește prin ordin comun al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Educației.”
Art. II. — (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la încetarea situației care generează un aflux masiv de persoane din Ucraina, dar nu mai mult de 3 ani, Ministerul Afacerilor Interne poate rechema în activitate/reîncadra, fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de un an, cu acordul acestora, cadre militare/polițiști care au trecut în rezervă/cărora le-au încetat raporturile de serviciu.
(2) Perioada de un an, prevăzută la alin. (1), poate fi prelungită anual, în condițiile legii, cu acordul cadrului militar/polițistului rechemat în activitate/reîncadrat pentru o durată determinată, ce nu poate depăși 90 de zile de la data încetării situației care generează un aflux masiv de persoane din Ucraina.
Art. III. — (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la încetarea situației care generează un aflux masiv de persoane din Ucraina, dar nu mai mult de 3 ani, Ministerul Afacerilor Interne poate angaja personal fără concurs, în funcție de nevoi, pentru activități specifice domeniilor migrație și azil, situații de urgență și ordine și siguranță publică, pentru o durată determinată, ce nu poate depăși 90 de zile de la data încetării situației respective.
(2) Normele procedurale pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Art. IV. — (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (7) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 23 alin. (1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, Guvernul poate aproba în semestrul I, prin memorandum, în situații temeinic justificate, utilizarea totală sau parțială a creditelor de angajament și creditelor bugetare reținute în proporție de 10% pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat cărora le revin atribuții de gestiune a situației rezultate ca urmare a conflictului armat din Ucraina.
(2) Prin derogare de la termenele și limitele prevăzute la art. 47 alin. (8) — (10) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la sfârșitul exercițiului bugetar, se autorizează ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat și Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cărora le revin atribuții de gestiune a situației rezultate ca urmare a conflictului armat din Ucraina, să aprobe virări de credite de angajament și credite bugetare, între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare, din prevederile capitolului bugetar, de la un capitol bugetar la altul, respectiv între programe bugetare, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.
Art. V. — La articolul 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1127 din 25 noiembrie 2021, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (41) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(41) Prin excepție de la prevederile alin. (4), până la aprobarea protocoalelor de predare-preluare între ministere, finanțarea cheltuielilor de natură salarială, a contribuțiilor pentru personalul aferent, precum și a altor cheltuieli curente ale instituțiilor care funcționează în subordinea și sub autoritatea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse se efectuează din bugetul Ministerului Sportului și bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în mod corespunzător.”
Art. VI. — (1) Cetățenii ucraineni intrați legal pe teritoriul României și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, pot fi încadrați în muncă fără avizul de angajare prevăzut la art. 3 alin. (1) și art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se prelungește dreptul de ședere în scop de muncă potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă.
(3) Încadrarea în muncă a cetățenilor ucraineni, care provin din zona de conflict armat din Ucraina, care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se poate realiza, pentru o perioadă de 12 luni cu posibilitatea de prelungire cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an, în baza declarației pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condițiile de calificare profesională și experiență în activitate necesare ocupării locului de muncă pe care urmează să fie încadrați și nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare pe teritoriul României.
(4) Procedura de încadrare în muncă pentru persoanele prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale, în termen de 5 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(5) Încadrarea în muncă a persoanelor prevăzute la alin. (3) se realizează cu respectarea prevederilor art. 29 și art. 31 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea, respectiv stabilirea unei perioade de probă pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă.
(6) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul cetățenilor ucraineni proveniți din zona de conflict armat din Ucraina, care doresc să acceadă la ori să exercite în România, în mod independent sau ca salariat, profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moașă, medic veterinar și arhitect sau una din profesiile prevăzute la anexele nr. 2, 4 și 8 din Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.
(7) Cetățenii ucraineni prevăzuți la alin. (1) au acces la sistemul asigurărilor pentru șomaj, la măsurile de prevenire a șomajului și la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă, acordate în urma înregistrării la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, în condițiile stabilite pentru cetățenii români de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.
Art. VII. — Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 15, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local consiliile locale, județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba acordarea de ajutoare către unitățile administrativ-teritoriale din România aflate în situații de extremă dificultate sau către unități administrativ-teritoriale din statele vecine aflate în stare de conflict armat, la solicitarea acestora sau din proprie inițiativă.”
2. La articolul 36, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local, județean și a Consiliului General al
Municipiului București, precum și a sectoarelor municipiului București, după caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercițiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale, precum și pentru acordarea unor ajutoare către alte unități administrativ-teritoriale din România aflate în situații de extremă dificultate sau către unități administrativ-teritoriale din statele vecine aflate în stare de conflict armat, la solicitarea acestora sau din proprie inițiativă.”
3. La articolul 36, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Prin excepție de la prevederile art. 58 alin. (1), în vederea acordării de ajutoare către unitățile administrativ-teritoriale din statele vecine aflate în stare de conflict armat, fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local, consiliului județean, Consiliului General al Municipiului București, precum și a sectoarelor municipiului București poate fi majorat cu sume din excedentul bugetului local, neangajate în finanțarea altor cheltuieli.”
Art. VIII. — (1) Persoanele fizice și persoanele juridice, cu excepția instituțiilor și autorităților publice, pot dona sume de bani care se colectează de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență într-un cont distinct de disponibil în lei deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, potrivit prevederilor art. X pentru acordarea de sprijin și asistență umanitară cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.
(2) Campania de donare de sume potrivit prevederilor alin. (1) se desfășoară de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență până la data de 31 decembrie 2022.
Art. IX. — (1) Prin derogare de la prevederile art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, contribuabilii potrivit titlului II „Impozitul pe profit” din același act normativ deduc la calculul rezultatului fiscal sumele reprezentând donațiile în bani acordate potrivit prevederilor art. VIII.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 53 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, persoanele juridice — contribuabili potrivit titlului III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din același act normativ scad din baza impozabilă sumele reprezentând donațiile în bani acordate potrivit prevederilor art. VIII.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 68 alin. (4) și alin. (7) lit. e) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, persoanele fizice care determină venitul net anual, în sistem real, pe baza datelor din contabilitate pot deduce cheltuielile reprezentând donațiile în bani acordate potrivit prevederilor art. VIII.
Art. X. — (1) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență solicită deschiderea contului 50.07.03 „Disponibil din donații aferente ajutoarelor umanitare pentru Ucraina” la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București și poate deschide conturi în lei și valută la orice instituție de credit, care se vor comunica public pe pagina proprie de internet, a Ministerului Afacerilor Interne și pe pagina Guvernului României, precum și pe alte căi mediatice.
(2) Contul distinct de disponibil în lei deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București potrivit alin. (1) nu este purtător de dobândă și nu este supus executării silite.
(3) În contul distinct de disponibil în lei deschis la Trezoreria Statului potrivit alin. (1) persoanele juridice și persoanele fizice pot achita sume prin virament bancar, precum și online prin intermediul „Sistemului național electronic de plată” — SNEP, dezvoltat, implementat, administrat și operat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, disponibil la adresa www.ghișeul.ro, prin intermediul cardurilor de debit și al cardurilor de credit.
(4) Sumele prevăzute la art. VIII alin. (1) pot fi achitate și în numerar la casieriile unităților Trezoreriei Statului sau prin intermediul POS-urilor instalate la unitățile Trezoreriei Statului. Pentru sumele încasate prin intermediul POS-urilor instalate la unitățile Trezoreriei Statului, comisioanele se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul instituțiilor publice din structura cărora fac parte unitățile Trezoreriei Statului.
(5) Sumele colectate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului potrivit alin. (4) se virează zilnic în contul prevăzut la alin. (1) deschis pe numele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, potrivit instrucțiunilor elaborate de Ministerul Finanțelor.
(6) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență virează sumele colectate în conturile deschise la instituțiile de credit, în ultima zi lucrătoare a fiecărei săptămâni, în contul prevăzut la alin.(1),deschispenumeleacestuialaActivitateadeTrezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București.
(7) În situația în care sumele colectate au fost depuse în valută la instituțiile de credit, acestea se transferă în echivalent lei calculat la cursul de schimb valutar al instituției de credit din ziua transferului.
Art. XI. — Toate cheltuielile necesare pentru colectarea fondurilor și pentru gestionarea conturilor deschise în lei și în valută la instituții de credit vor fi suportate prin sume puse la dispoziție de Ministerul Afacerilor Interne în bugetul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
Art. XII. — (1) În prima zi lucrătoare a fiecărei săptămâni, sumele colectate în contul de disponibilități prevăzut la art. X alin. (1) în săptămâna anterioară, deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, se transferă de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență într-un cont de venituri ale bugetului de stat corespunzător unei poziții distincte de clasificație, codificat cu codul de identificare fiscală al acestuia.
(2) Se autorizează Ministerul Finanțelor ca la propunerea Ministerului Afacerilor Interne să introducă modificările ce decurg din aplicarea prezentei ordonanțe de urgență în volumul și structura bugetului de stat și în volumul și structura bugetului aprobat Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2022.
(3) Se autorizează Ministerul Afacerilor Interne să detalieze modificările prevăzute la alin. (2) și să introducă modificările corespunzătoare în anexele la bugetul propriu.
Art. XIII. — (1) Prin derogare de la prevederile art. 25 și 56 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pentru cheltuielile cu bunurile acordate și serviciile prestate, destinate persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina, se aplică următoarele reguli fiscale, după caz:
a) pentru plătitorii de impozit pe profit:
1. deducere limitată la calculul rezultatului fiscal; contribuabilii care efectuează aceste cheltuieli le însumează cu cheltuielile sociale prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și le deduc în limita cotei de până la 5% aplicate asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii;
2. nededucere la calculul rezultatului fiscal; contribuabilii care efectuează aceste cheltuieli le însumează cu cele prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și scad valoarea însumată a acestora din impozitul pe profit datorat, în limita prevăzută la art. 25 alin. (4) lit. i) din același act normativ;
b) pentru plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aceste cheltuieli se însumează cu cele prevăzute la art. 56 alin. (11) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și valoarea însumată a acestora se scade din impozitul datorat, în limita prevăzută la art. 56 alin. (11) din același act normativ.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 68 alin. (4) și alin. (7) lit. e) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în cazul persoanelor fizice care determină venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, sunt cheltuieli deductibile bunurile și/sau serviciile acordate gratuit ca ajutoare umanitare, destinate persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina, cu condiția încadrării acestora în aceleași
limite cu cele prevăzute la art. 68 alin. (5) lit. a) și c) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, după caz. (3) Bunurile și/sau serviciile prevăzute la alin. (1) și (2) sunt destinate persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina și sunt acordate sau prestate în baza solicitării Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind distribuite direct de către acesta sau prin intermediul organizațiilor neguvernamentale care și-au exprimat intenția, pe baza documentelor de predare-primire a bunurilor/ prestare a serviciilor.
(4) Prevederile prezentului articol se aplică până la data de
31 decembrie 2022 inclusiv, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Art. XIV. — (1) Bunurile acordate gratuit ca ajutoare umanitare de către persoane impozabile, potrivit prevederilor art. XIII alin. (3), destinate persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina, se consideră bunuri acordate gratuit în cadrul acțiunilor de sponsorizare sau de mecenat conform art. 270 alin. (8) lit. c) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Serviciile prestate în mod gratuit în scop umanitar de către persoane impozabile, potrivit prevederilor art. XIII alin. (3), destinate persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina, se consideră servicii prestate în mod gratuit în cadrul acțiunilor de sponsorizare sau de mecenat conform art. 271 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Art. XV. — Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 25 alineatul (4), după litera t) se introduce o nouă literă, litera ț), cu următorul cuprins:
„ț) cheltuielile privind bunurile, mijloacele financiare și serviciile acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii — UNICEF, precum și altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte; contribuabilii care efectuează aceste cheltuieli le însumează cu cele prevăzute la lit. i) și scad valoarea astfel rezultată din impozitul pe profit datorat, în limita prevăzută la lit. i). În situația în care valoarea stabilită, potrivit art. 25 alin. (4) lit. i) și prezentei litere, diminuată cu sumele reportate, potrivit legii, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecționarea impozitului pe profit în limita valorii astfel calculate și către Fondul Națiunilor Unite Pentru Copii — UNICEF și către alte organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, în termen de maximum 6 luni de la data depunerii declarației anuale de impozit pe profit, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecționare. În acest caz, redirecționarea impozitului pe profit se efectuează, potrivit art. 42 alin. (4), fără a exista obligația înscrierii entității beneficiare respective în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.”
2. La articolul 42, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Contribuabilii care efectuează cheltuieli potrivit art. 25 alin. (4) lit. ț), sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordă burse private au obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii bunurilor/serviciilor/sponsorizărilor/mecenatului/ burselor private aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective, precum și, după caz, aferentă anului în care se aplică prevederile art. 25 alin. (4) lit. i), până la termenele prevăzute la alin. (1) și (2). Modelul și conținutul declarației informative se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.”
3. La articolul 56, alineatul (13) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(13) Microîntreprinderile care efectuează cheltuieli potrivit alin. (22) și sponsorizări au obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii bunurilor/serviciilor/sponsorizărilor, aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective, potrivit alin. (11) și (22), incluzând, după caz, și beneficiarii sumelor reportate din trimestrele anterioare. Modelul și conținutul declarației informative se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.”
4. La articolul 56, după alineatul (21) se introduce un nou alineat, alineatul (22), cu următorul cuprins:
„(22) Microîntreprinderile care înregistrează cheltuielile privind bunuri, mijloace financiare și servicii acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii — UNICEF, precum și altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte însumează aceste cheltuieli cu sumele acordate potrivit alin. (11) și scad valoarea astfel rezultată în limita prevăzută la alin. (11). În cazul în care valoarea stabilită potrivit alin. (11) și prezentului alineat, diminuată cu sumele reportate, potrivit legii, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecționarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în limita diferenței astfel calculate pentru întregul an fiscal, și către Fondul Națiunilor Unite Pentru Copii — UNICEF și alte organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, în termen de 6 luni de la data depunerii declarației de impozit aferente trimestrului IV, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecționare. În acest caz, redirecționarea impozitului se efectuează, potrivit alin. (21), fără a exista obligația înscrierii entității beneficiare respective în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.”
Art. XVI. — Prin derogare de la prevederile art. 133 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile reprezentând drepturi de hrană, cazare, asistență medicală, asistență medicală adecvată pentru beneficiarii protecției temporare cu nevoi speciale, precum și alte cheltuieli, pentru cetățenii străini sau apatrizi aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din
Ucraina și intră în România, se finanțează potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.
Art. XVII. — La articolul 81 alineatul (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:
„g) străinul a cărui protecție temporară acordată prin decizia Consiliului Uniunii Europene a încetat;”.
Art. XVIII. — Prin derogare de la art. 4 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. XV intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. XIX. — (1) Ordinul comun prevăzut la art. 8 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, se adoptă în termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Ordinul prevăzut la art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 se adoptă în termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(3) Ordinul prevăzut la art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 se adoptă în termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Art. XX. — Prelucrarea datelor personale de către toate entitățile implicate în activitățile reglementate de prezenta ordonanță de urgență se efectuează cu respectarea Regulamentului nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și a altor acte normative incidente din domeniul protecției datelor personale.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin Mihai Grindeanu
p. Ministrul educației,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat
Ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse, Gabriela Firea
Ministrul muncii și solidarității sociale, Marius-Constantin Budăi
Ministrul sănătății,
Alexandru Rafila

București, 7 martie 2022. Nr. 20.
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
Ministrul afacerilor externe,
Bogdan Lucian Aurescu
Ministrul apărării naționale,
Vasile Dîncu


Поділитися на